| 1.
|
DOVED'I, doved'esc, vb. IV. 1. Tranz. A arăta cu probe, cu argumente, cu mărturii existenţa sau inexistenţa unui fapt, a unei situaţii etc.; a demonstra, a proba. 2. Tranz. si refl. A (se) arăta, a (se) manifesta, a (se) vădi într-un anumit fel. 3. Tranz. (Pop.) A învinge, a birui. ♦ A întrece, a lăsa pe cineva în urmă. 4. Tranz. si intranz. (Pop.) A prididi, a răzbi; a termina, a isprăvi. - Din sl. dovesti (dovedon). Sursă
: DEX'98
( 52804)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
DOVED'I vb. I. 1. v. confirma. 2. v. demonstra. 3. v. manifesta. 4. a argumenta, a demonstra, a întări, a proba, a susţine. (Si-a ~ temeinic ideile.) II. v. prididi. Sursă
: Sinonime
( 182307)
- siveco |
| |
| 3.
|
DOVED'I vb v. asasina, bate, birui, isprăvi, încheia, înfrânge, întrece, învinge, omorî, sfârsi, suprima, termina, ucide.Sursă
: Sinonime
( 182308)
- siveco |
| |
| 4.
|
doved'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. doved'esc, imperf. 3 sg. dovede'a; conj. prez. 3 sg. si pl. dovede'ască
Sursă
: DOR
(241713)
- siveco |
| |
| 5.
|
A DOVED//'I ~'esc tranz. 1) A adeveri prin dovezi sau prin fapte concrete; a demonstra; a proba; a arăta; a atesta. 2) pop. A înfrânge într-o luptă sau într-o întrecere; a învinge; a bate; a dispune; a birui. 3) A lăsa în urmă; a întrece; a depăsi. 4) A duce până la capăt; a isprăvi; a încheia; a termina. 5) (vina) A demonstra prin dovezi sigure. 6) A însemna prin sine; a vădi în mod clar. /<sl. dovesti
Sursă
: NODEX
(332730)
- siveco |
| |
|
|